Vineri, 18 octombrie, de la ora 12:00, la Centrul Interdisciplinar pentru Știința Datelor al UBB a avut loc consultarea reprezentanților sectorului cultural clujean și a tuturor cetățenilor interesați cu privire la valorificarea durabilă a monumentului istoric de pe Bulevardul 21 decembrie nr. 106 din Cluj-Napoca – pavilionul B, în vederea realizării unui centru cultural.
La întâlnire au participat Balázsi-Pál Ágnes (Grupul PONT), Ioan Sumedre și Milena Surducan (Asociația Caolin), Cristina Beligăr și Dan Bodea (jurnaliști, Transilvania Reporter), Diana Buluga și Carmen Muntean (Asociația Create.Act.Enjoy), Oana Mardare (Asociația Reactor de Creație și Experiment), Eugen Pănescu (arhitect, Planwerk Cluj), Andi Daiszler (Daisler Asociația), Andreea Iancu (Centrul Cultural German), Cecilia Stupar (arhitect, KNK Studio), Mariul Lazin (ADR Nord-Vest), Daniel Andreica și Susana Sarkozi (Facultatea de Fizică a Universității Babeș-Bolyai), Ștefan Teișanu, Rarița Zbranca, Georgiana Buț, Corina Bucea și Hanna Ugron (Centrul Cultural Clujean). Alți reprezentanți ai sectorului cultural și ai comunității și-au comunicat inputurile legate de proiect prin telefon sau online.
Ștefan Teișanu, directorul executiv al CCC a prezentat conceptul general al proiectului de revitalizare și valorificare a monumentului. Inițiativa restaurării și revitalizării vechii garnizoane militare aparține Municipalității clujene și este în acord cu Strategia culturală a orașului, de implementarea căreia Municipalitatea și Centrul Cultural Clujean răspund împreună, și care desemnează îmbunătățirea infrastructurii culturale printre priorități. Municipalitatea va demara reabilitarea monumentului istoric, proiect evaluat la cel puțin 5 milioane de euro, iar în prima fază va solicita o finanțare prin programul EEA & Norway Grants, pentru care a selectat, în urma apelului de parteneri, Centrul Cultural Clujean drept partener al proiectului.
Noul spațiu cultural urmează să fie administrat în co-management de către Municipalitate și Centrul Cultural Clujean, Primăria având să păstreze gestiunea tehnică, iar Centrul gestiunea de program. Date fiind nevoile sectorului cultural local, dar și limitările de intervenție asupra clădirii de către legislația cu privire la monumentele istorice, noul spațiu cultural este gândit ca un centru de resurse pentru sectorul cultural și pentru comunitate, urmând să ofere spații de birouri și coworking, săli de evenimente, spații de expoziție și spectacole, bibliotecă și sală educațională, studiouri de rezidențe artistice. Toate aceste spații vor putea fi folosite de către organizațiile membre și partenere ale Centrului Cultural Clujean și ale Municipalității.
Rarița Zbranca, directorul de program al Centrului, a prezentat pe scurt activitățile propuse spre implementare de CCC în cadrul parteneriatului și oportunitățile pe care aceste activități pot prezenta membrilor Centrului și
operatorilor culturali din Cluj în general, menționând limitările spațiului cu privire la posibilitatea de găzduire a anumitor tipuri de activități culturale din portofoliul membrilor, cum ar fi cele din sfera artelor performative. Au fost menționate cu prioritate activități de formare și creștere a capacității sectorului cultural, rezidențe și mobilități artistice, conferințe de specialitate, activități educaționale și de mediere culturală, precum și evenimente artistice și culturale proprii și găzduite. În genera spațiul va putea deveni unul de resurse pentru sectorul cultural independent clujean și va permite activități multiple și multidisciplinare, mai ales din zona activităților de sprijin, mai puțin cele specifice din domeniul artelor performative sau cele educaționale.
Intervențiile și întrebările celor prezenți la consultare s-au concentrat în cea mai mare proporție pe problematica cadrului de colaborare prin care se vor putea programa activități ale organizațiilor membre și partenere ale Centrului și ale Municipalității în spațiile prezentate. De asemenea, specialiștii în domeniul artelor performative (Reactor, Create.Act.Enjoy) au semnalat nevoia de a apropia planul de amenajare a spațiului de nevoile lor încă din primele etape ale procesului de restaurare și revitalizare, motiv pentru care reprezentanții Centrului au propus realizarea unei întâlniri de lucru între aceștia și echipa de proiectare.
Cristian Hordilă (Transilvania International Film Festival) a propus, printr-o intervenție telefonică înaintea consultării publice, să se ia în considerare nevoia operatorilor culturali mai mari de a realiza simultan în același spațiu mai multe activități în registre diferite, în cadrul evenimentelor de tip festival. Pentru aceste situații ar trebui prevăzută în planul de valorificare posibilitatea ca un operator să poată închiria, pe termen scurt, mai multe spații simultan în clădire.
Mai mulți dintre participanții la consultare (Daisler Asociația, Planwerk Cluj) au salutat ideea de a dezbate subiectul planificării intervenției și a programării spațiului împreună cu reprezentanții sectorului cultural, mai ales în contextul în care este o perioadă în care foarte mulți operatori culturali din oraș se confruntă cu o
lipsă a spațiilor în care își pot desfășura activitățile.
De asemenea, s-a concluzionat (Planwerk Cluj, Reactor) că nevoia de spații în care se pot programa activități permanente sau pe termen lung rămâne neacoperită și există speranța ca această inițiativă și acest proces de valorificare să fie un exemplu de bune practici, care să genereze mai multe procese asemănătoare în oraș. A fost menționat proiectul Centrului European de Artă Contemporană, care ar trebui reluat cu priroritate pentru a putea acoperi un total alt set de nevoi acute ale sectorului cultural clujean în momentul de față.
După acest focus-grup cu factorii interesați – operatori culturali, viitori beneficiari ai centrului cultural -, consultarea sectorului cultural și a comunității clujene va continua online, urmărind în special aspecte ce țin de planificarea procesului de valorificare și a activităților prevăzute.
Galerie foto: Dan Bodea, Transilvania Reporter
