Prima ediție a Forumului Academiei Schimbării a avut loc între 18 – 19 noiembrie, la Cinema ARTA și ClujHub, sub tema De la dezvoltarea publicului la mediere culturală. Organizat de Centrul Cultural Clujean, Forumul și-a propus ca timp de 2 zile să aducă la un loc profesioniști din domeniul cultural și educațional care să exploreze spațiul dintre cultură și public, bune practici și instrumente care îi inspiră și îi provoacă să regândească relația cu publicul. Prima zi a fost dedicată prezentărilor și discuțiilor despre dezvoltarea publicului și mediere culturală.
După introducerea făcută de Corina Bucea, manager de proiect în cadrul Centrului Cultural Clujean, Maria Kovács (Fundația Noi Orizonturi) a propus o recadrare a imaginii școlii astfel încât să poată oferi copiilor o experiență de învățare cât mai împlinitoare. Tot în cadrul prezentării Unde (mai) e loc de cultură și artă în programele școlare?, Maria Kovács a lansat ideea că școala ar trebui să fie locul în care fericirea copiilor este centrală. Irina Bălan (Asociația 37) a vorbit despre Cercul de artă contemporană pe care îl coordonează la Târgu Ocna și despre proiectul Bauhaus Play: exerciții artistice originale în școală, care a adus laolaltă elevi, artiști, designeri, meșteri, dar și părinți și profesori. Sub inspirația spiritului Bauhaus, care încurajează deschiderea spre comunitate și dialog, clasa unei școli din Târgu Ocna a devenit un laborator de testare pentru tehnici artistice diverse, dar și pentru lucrul cu materiale neobișnuite, reciclate.
În cadrul sesiunii Ce se ascunde în spatele datelor despre publicul cultural?, Anda Becuț Marinescu (Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală), a prezentat un scurt rezumat al celei mai recente ediții a Barometrului de consum cultural, din 2018. Dintre datele care au atras atenția participanților se numără cele cu privire la participarea mai crescută a tinerilor la evenimente culturale, profilul socio-economic al publicului, sau relația dintre infrastructura culturală și participarea la viața culturală.
Marina Mironica și Oana Onița, cercetătoare, au prezentat concluziile studiului desfășurat pe patru spații de teatru independent din Cluj (Fabrica de Pensule, Reactor, Zug.Zone, Casa Tranzit). Am aflat astfel că dintre temele abordate de spectacolele de teatru independente, cele preferate de public sunt cele legate de istorii personale, minorități, istorie și teme sociale, dar și că aproape jumătate din publicul teatrelor independente din Cluj este format din studenți.
Rarița Zbranca, director de program la Centrul Cultural Clujean, a subliniat importanța cercetării pentru a fi cât mai bine ancorați în realitățile relației cu publicul, subliniind ideea că este important să contribuim la dezvoltarea educației culturale și că arta și cultura pot avea un impact real asupra educației în școli.
Delia Popa a deschis sesiunea Cu public, nu doar pentru public. Inspirație din câmpul medierii culturale, cu o prezentare despre metodele de mediere culturală pe care le implementează în cadrul ArtCrowd – Artiști în educație. Delia a vorbit despre dinamica dintre identitatea ei de mediatoare și artistă, despre modul în care cele două roluri se hrănesc reciproc și despre etodele pe care le folosește pentru a introduce arta contemporană atât copiilor, cât și adulților.
Svetlana Cârstean și Ana Maria Sandu au prezentat experiența lor în diverse școli din țară, călătorind cu Incubatorul de lectură, și au împărtășit din bucuria de a întâlni profesori care vor continua ceea ce au inițiat împreună. Prin faptul că în atelierele de lectură lucrează cu texte care dezvoltă gândirea critică, interacțiunea copiilor cu literatura are un efect real asupra învățării.
Anca Caramelea a vorbit despre programul de mediere cinematografică CinEd, care încearcă să ofere o soluție la accesul restrâns al tinerilor la cinematografia europeană și să medieze cunoașterea lumii prin film. Printre metodele prezentate se numără asocierile vizuale, sintezele și descrierile, reconstruirea scenelor, brainstorming vizual, realizarea de story board-uri și de afișe de film.
Mihaela Tilincă și Irina Mureșan au prezentat abordarea programului de mediere dezvoltat de Asociația Contrasens în colaboarea cu Bienala ArtEncounters, Timișoara. Mihaela a pornit de la premiza că arta contemporană este un pretext de cunoaștere și învățare de sine, a lumii, ca celuilalt, a comunității, prezentând diversele tipuri de activități dezvoltate în cadrul programului Itinerarii de (re)cunoaștere, Irina prezentând metodele de lucru Artful Thinking.
Selma Dragoș crede că medierea în școală trebuie centrată pe calitatea interacțiunii cu copiii și nu neapărat pe numărul mare de copii incluși într-un program. Selma a prezentat modul în care a ales să dezvolte activitatea ei în cadrul școlii Traian Dârjan din Cluj, ca artistă în rezidență în cadrul proiectului Arta în joacă, dezvoltat de Centrul Cultural Clujean.
A doua zi a Forumului a inclus ateliere și sesiuni de lucru cu profesioniști din domeniul cultural și educațional, o oportunitate de învățare și schimb de bune practici în domeniul medierii culturale.
Atelierul facilitat de Anca Caramelea (CinEd) s-a concentrat pe distincția dintre educație cinematografică și educație prin cinema și a plecat de la prezentarea mai multor inițiative în acest domeniu, pentru a construi o viziune mai amplă asupra unor idei de programe care pot fi construite în viitor. Printre propunerile formulate în cadrul atelierului a fost acela de a construi un manual de educație cinematografică.
Atelierul moderat de Paula Nuțaș, Cum putem găsi un limbaj comun între profesori și artiști? a fost centrat pe ascultarea reciprocă între profesori și artiști și pe identificarea unor puncte de potențială colaborare între domeniul educațional și cel artistic. În dialogul dintre cele două domenii, au fost dezbătute modalități prin care fiecare partener își poate păstra autonomia și găsi locul în programe care aduc laolaltă arta și școala, respectând nevoile și folosind potențialul sistemului educațional dar și al artei de a acționa complementar. O altă sesiune dedicată dialogului între școală și cultură a fost facilitată de Ioana Hanchevici, care a dus mai departe conversația între profesorii participanți și reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, și artiști sau reprezentanți ai unor organizații culturale, care au prezentat propria experiență de lucru la intersecția dintre cultură și educație.
În cadrul atelierului Cât de pregătite sunt organizațiile culturale pentru publicul cu nevoi speciale? facilitat de Ruxandra Mateescu s-a discutat despre tipurile de abordări ale dizabilității care pot defini modul în care organizațiile culturale se raportează la publicul cu nevoi speciale. Ruxandra a împărtășit din propria experiență a unui părinte preocupat de participarea culturală a copiilor cu nevoi speciale și a provocat participanții la exerciții practice care să ofere soluții la provocări legate de accesibilizarea evenimentelor culturale. La finalul Forumului, atelierul condus de Corina Bucea a fost un prilej de brainstorming despre practici curente din domeniul medierii culturale, în care s-au explorat exemple de bune practici care ne pot inspira în proiectele noastre.
La Forumul Academiei Schimbării au participat în fiecare zi peste 60 de persoane – manageri și mediatori culturali, reprezentanți ai muzeelor sau instituțiilor culturale din Cluj, cadre didactice, studenți sau alți profesioniști care activează sau sunt interesați de domeniul medierii culturale.
„Forumul Academiei Schimbării a fost despre inspirație și încurajare – am adus laolaltă oameni care în școli, în muzee, în spații culturale, în orașe mici sau mari fac proiecte minunate prin care aduc copii și adulți mai aproape de artă și cultură. Ne-am inspirat din ideile lor, din proiectele pe care le dezvoltă, dar și din aspirațiile în care cred cu încăpățânare, și văzând atât de mulți participanți interesați de mediere culturală și pasionați de munca lor, am primit cu toții cred încurajarea necesară că ceea ce facem fiecare în acest domeniu este necesar și are un impact real. Un gând cu care am plecat cu toții este că avem nevoie de acest ritual de întâlnire cel puțin în fiecare an, așa că deja ne gândim cu entuziasm la următorul Forum” a declarat Corina Bucea, manager de proiect în cadrul Centrului Cultural Clujean și organizatoare a Forumului Academiei Schimbării.
Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
