[et_pb_section bb_built=\”1\”][et_pb_row][et_pb_column type=\”4_4\”][et_pb_text _builder_version=\”3.17.4\”]
S-a încheiat de curând expoziția „Memoria ca viziune” organizată de către Centrul Cultural Clujean ca parte a programului preinaugural al ECCA (Centrul European de Artă Contemporană), în spațiile Fabricii de Pensule din Cluj; curator Horea Avram, asistent curator Georgiana Buț. Expoziția a avut un mare succes atât în rândul specialiștilor, cât și a publicului larg. „Memoria ca viziune” a intrat în premieră într-un program de mediere culturală, constituind cadrul unor activități interactive dedicate copiilor şi familiilor. Fluxul mare de participanți a garantat reuşita acestui program şi a expoziției în ansamblu.
Artişti:
Alexandru Antik, Matei Bejenaru, Pavel Brăila, Cătălin Burcea, Flaviu Cacoveanu, Vasile Cătărău, Larisa Crunțeanu & Sonja Hornung, Belu Simion Făinaru, Constantin Flondor, Cosmin Haiaş, kinema ikon, Peter Krausz, Gloria Luca & Tudor Pătraşcu (Anticamera), Petru Lucaci, Dan Mihălțianu, Ciprian Mureşan, Miklos Onucsan, Cristian Rusu, Şerban Savu, Ioan Sbârciu, SubREAL, Florin Ştefan, Patricia Teodorescu, Mihai Zgondoiu
Mulțumiri speciale: Fundația Plan B, Mircea Pinte, Mircea Filip, Eliza Jurca, grupul de mediatori și colectivul de voluntari (prea numeroși pentru a fi numiți cu toții aici). Curatorii mulțumesc întregii echipe a Centrului Cultural Clujean pentru sprijin și entuziasm.
Cum a venit ideea expoziției și care este legatura dintre expoziție și programul de mediere culturală
Expoziția „Memoria ca viziune” alături de spectacolul de teatru „Atlasul Sunetului”, proiecția de filme de epocă „Retro-Cinema” din Arhiva Națională de Filme și workshopul condus de coregraful Manuel Pelmuş fac parte din programul „Memoria ca viziune”, finanțat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, Programul Centenar. Proiectul „Memoria ca viziune” a plecat de la premisa că anul 1918 poate fi văzut în egală măsură ca momentul crucial al cristalizării modernității şi al creării premiselor avangardelor artistice. Astfel, proiectul caută să sublinieze prin intermediul artei contemporane punctele de intersecție dintre identitate, memorie, istorie şi reflecțiile cu privire la valorile actuale și la transformările pe care viitorul le poate aduce în cultură şi societate. Extrem de diverse, lucrările expoziției au acoperit variate limbaje artistice, de la pictură şi instalație, la fotografie şi video. Au participat 24 de artişti şi grupuri, activi în România şi străinătate, din toate generațiile şi mediile culturale.
Ideea programului de mediere culturală a venit după vernisajul expoziției „Memoria ca viziune”, și a pornit de la o întrebare: cum putem aduce arta mai aproape de publicul larg? Există o nevoie manifestă a acestuia de a se informa și a învăța într-un mod cât mai eficient și accesibil. Medierea culturală răspunde prin programe speciale, instrumente adecvate și prin implicarea unor mediatori cu experiență acestor nevoi.
Provocările organizării expoziției „Memoria ca viziune”
Puțini sunt cei care știu despre provocările pe care organizarea unei expoziții le presupune: de la concept la selecția artiștilor, de la amenajarea spațiului la producție, de la gestionarea bugetului la strategia de comunicare, toate etapele unui astfel de proiect sunt esențiale. Poate cea mai dificilă problemă în cazul nostru a fost identificarea unui spațiu expozițional generos, care să poată adăposti cele 24 de lucrări ale expoziției „Memoria ca viziune”. În lipsa unor spații adecvate în Cluj, dotate corespunzător pentru artă conteporană am optat pentru soluția amenajării întregului etaj 2 al Fabricii de Pensule, un spațiu care, înainte de expoziție, era complet gol. A fost nevoie de un efort susținut din partea întregii echipe pentru a pregăti expoziția. Curatorii, alături de o echipă de tineri entuziaști au lucrat cot la cot, zi și noapte, aproape o săptămână, pentru amenajarea spațiului cu panouri, montarea luminilor și panotarea lucrărilor.
Clujul zilelor noastre, orașul care e într-o continuă dezvoltare în foarte multe domenii, se dovedește a fi foarte deficitar în ceea ce privește spațiile dedicate artelor contemporane (vizuale și performative). Clujul are, într-adevăr, o mare nevoie de astfel de dotări pentru derularea proiectelor artistice, a schimburilor internaționale și a programelor educaționale. Un astfel de spațiu care să răspundă acestor nevoi este ECCA, instituție pe care sperăm cu toții să o avem cât mai curând în Cluj.
Satisfacțiile organizării expoziției:
Expoziția „Memoria ca viziune” s-a bucurat de un mare succes, fiind vizitată timp de o lună de peste 500 sute de oameni, dintre care specialişti, artişti, studenți şi reprezentanți ai publicului larg. Au fost ecouri pozitive în presă, postări și reacții numeroase în media socială și menționări repetate în discuțiile avute cu ocazia unor conferințe și mese rotunde organizate de curatorul Horea Avram în București în cadrul unui alt proiect. Prin programul de mediere al expoziției, peste 200 de copii, cu vârsta între 5 și 14 ani, au participat împreună cu clasa sau părinții la activități interactive prin care au descoperit arta contemporană și au explorat și înțeles lucrările artiștilor. Copii și profesori din 4 școli partenere ale Centrului Cultural Clujean au fost invitați să intre în programul de mediere culturală inaugurat cu această ocazie.
Parteneri: Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca / UAD, Centrul de Interes, Fabrica de Pensule, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Universitatea Babeş-Bolyai.
Photo credit: YAP studio (www.yap-studio.com)
[/et_pb_text][et_pb_gallery _builder_version=\”3.17.4\” gallery_ids=\”7208,7209,7210,7211,7222,7212,7214,7215,7216,7217,7218,7219,7220,7221,7223,7224,7225,7226,7227,7228,7229,7230,7231,7232,7233,7234,7235,7236,7237,7238\” zoom_icon_color=\”#2ea3f2\” hover_overlay_color=\”rgba(255,255,255,0.9)\” pagination_text_align=\”center\” hover_icon=\”%%40%%\” caption_font_size=\”12\” caption_font_size_last_edited=\”on|desktop\” caption_line_height=\”10px\” /][/et_pb_column][/et_pb_row][/et_pb_section]
