Programul „Memoria ca viziune” urmăreşte să radiografieze ultimii 100 de ani prin intermediul artei contemporane, subliniind punctele de intersecție dintre identitate, memorie, istorie şi reflecțiile cu privire la transformările pe care viitorul le poate aduce în cultură şi societate.

Programul „Memoria ca viziune” cuprinde următoarele evenimente: • Spectacolul de teatru cu piesa „Atlasul Sunetului”, în regia lui Ludomir Franczak (PL), găzduit de Fabrica de Pensule, în data de 11 octombrie. „Spectacolul este o colecție de povești ce se schimbă constant și împart o perspectivă comună – sunetul – prezentând o lume privată, colecții ciudate, arhive imposibile.” • Expoziția de arte vizuale „Memoria ca viziune” organizată în perioada 19 octombrie – 15 noiembrie 2018, în spațiile Fabricii de Pensule, etaj 2, Cluj-Napoca. Vernisaj: 19 octombrie, ora 19:00. Curator: Horea Avram; Asistent curator: Georgiana Buț. Selecția celor 24 de artişti şi grupuri din expoziție reflectă în egală măsură istoria şi diversitatea României moderne. Artiştii reprezintă toate provinciile istorice, inclusiv Republica Moldova şi diaspora. Expoziția reuneşte artişti din toate generațiile şi reprezentanți ai unor minorități etnice din spațiul românesc. Lucrările lor acoperă un spectru larg de mijloace de expresie, de la pictură, la instalație şi video. Artişti: Alexandru Antik, Matei Bejenaru, Pavel Brăila, Cătălin Burcea, Flaviu Cacoveanu, Vasile Cătărău, Larisa Crunțeanu & Sonja Hornung, Belu Simion Făinaru, Constantin Flondor, Cosmin Haiaş, kinema ikon, Peter Krausz, Gloria Luca & Tudor Pătraşcu, Petru Lucaci, Dan Mihălțianu, Ciprian Mureşan, Miklos Onucsan, Cristian Rusu, Şerban Savu, Ioan Sbârciu, SubREAL, Florin Ştefan, Patricia Teodorescu, Mihai Zgondoiu. • Cineconcert „Memoria ca viziune” în zilele de 24 şi 25 octombrie la Palatul Urania din Cluj-Napoca. Este vorba despre o serie de proiecții de filme de epocă din Arhiva Națională de Filme produse în România între 1925 şi 1940. Filme rare şi greu accesibile: de la dramă la animație, de la comedie la documentare. • Workshop cu coregraful Manuel Pelmuş în perioada 26 – 29 noiembrie. Un atelier de creație despre artă şi dialogul dintre generații. Deschis participanților din sfera artei şi dedicat publicului larg.

”Dacă momentul 1918 a reprezentat cristalizarea modernității şi crearea premiselor avangardelor, cum ar putea arăta arta dar și realitatea noastră 100 de ani de acum încolo? Proiectul lansează, deci, o provocare la reflecție prin intermediul artei asupra viitorului și a schimbărilor aduse de evoluția tehnologică, tendințe societale, problemele comunitare, europene, inter-culturale, ecologice, ideologice etc. ” spune Horea Avram, coordonatorului proiectului, istoric de artă, teoretician media şi curator independent.

Programul ”Memoria ca viziune” este finanțat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, Programul Centenar. Programul este realizat în parteneriat cu: Universitatea de Artă și Design, Fabrica de Pensule, Centrul de Interes, Uniunea Artiştilor Plastici, Universitatea Babeş-Bolyai.

Programul „Memoria ca viziune” face parte din acțiunile de pregătire ale viitorului Centru European de Artă Contemporană (ECCA) ce va fi deschis la Cluj-Napoca în următorii ani.

ECCA urmărește crearea oportunităților pentru cercetarea, expunerea și documentarea artei contemporane și generarea de noi piste şi modalități de colaborare între artiști, instituții, organizații și public. ECCA își propune să devină primul spațiu din regiune capabil să expună lucrări de anvergură, să arhiveze lucrări de artă și să testeze noi modele de curatoriat, de programare culturală și de asumare a unui rol activ al artei în societate. Seria de evenimente preinaugurale, din care programul „Memoria ca viziune” face parte, urmărește să ofere posibilități pentru cercetarea, expunerea și documentarea artei contemporane și să genereze noi tipuri de colaborări între artiști, instituții/organizații și public.

În acest moment, ECCA este un proiect în cadrul Centrului Cultural Clujean. Pe lângă explorarea temelor majore din programul artistic al ECCA, deja dezvoltat de către Centrul Cultural Clujean și partenerii săi în perioada candidaturii pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, în această perioadă, Centrul Cultural Clujean lucrează la pregătirea unui plan detaliat de management și la identificarea unui spațiu propice pentru dezvoltarea ECCA în anii următori.