Programul de formare „Artă, sănătate, well-being” sau cum construim intervenții artistice cu impact asupra sănătății
Un atelier de muzică poate reduce simptomele depresiei postnatale și chiar și anxietatea sau durerea resimțită de pacienți înainte de operație. Cititul din plăcere în copilărie este asociat, câțiva ani mai târziu, cu mai puține dificultăți de atenție și cu un comportament prosocial mai dezvoltat. Iar participarea constantă la activități artistice este corelată cu îmbunătățirea stării de bine, cu relații sociale mai strânse și un risc scăzut de izolare.
Toate acestea sunt dovezi fundamentate științific, care au contribuit la dezvoltarea unui nou domeniu aflat la intersecția dintre artă și sănătate. Centrul Cultural Clujean (CCC) este unul dintre promotorii domeniului în România și în Europa și, pentru a 3-a oară, organizează programul de formare “Artă, sănătate, well-being”, destinat artiștilor și specialiștilor din sănătate, psihologie și îngrijire. La ediția din 2026, 35 de specialiști din toată țara au participat, între 7 și 16 iulie 2026, la șase sesiuni online dedicate înțelegerii acestui domeniu și dezvoltării unor intervenții artistice construite pe baze științifice și metodologii participative. Întâlnirile sunt parte din activitățile pe care CCC le organizează în cadrul CultureAndHealth Platform, un proiect finanțat de Uniunea Europeană, și care, în România, se derulează cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.
Prima sesiune a început cu fundamentele: cum influențează, de fapt, intervențiile artistice starea de bine și pot contribui la prevenția diferitor boli, ce sunt intervențiile artistice și ce exemple testate putem lua drept model? Deși practicile artistice în sănătate încă nu au o penetrabilitate atât de mare, ele devin tot mai căutate în contextul provocărilor globale curente: populația Europei îmbătrânește, provocările de sănătate mintală sunt în creștere, iar investițiile în prevenție sunt, în continuare, limitate – în 2023, însumau doar 3,7% din cheltuielile totale alocate Sănătății în țările UE.
În contextul acestor realități, creatoarele programului, Rarița Zbranca și Claudia Cacovean, au prezentat cercetări care relevă că participarea la activități artistice activează simultan mai multe procese esențiale pentru starea de bine: stimulează imaginația și procesele cognitive, facilitează exprimarea și reglarea emoțională, creează contexte de interacțiune socială și apartenență și pot stimula inclusiv mișcarea. În timp, aceste efecte contribuie atât la consolidarea sănătății și prevenția unor afecțiuni, cât și la procesele de recuperare și tratament.
De la idee, la intervenție artistică
Pentru ca practicile artistice să aibă efecte asupra sănătății și stării de bine, este nevoie de un proces riguros de proiectare, intervenția în sine fiind doar una dintre piesele unui mecanism complex.
Primul pas în construcția unei practici artistice vizează înțelegerea contextului în care va avea loc aceasta. Or, asta implică documentare științifică și în teren, discuții cu personalul instituției și, când este necesar, și cu membrii familiei, precum și înțelegerea nevoilor beneficiarilor. Abia după această etapă poate fi concepută intervenția artistică propriu-zisă, urmată de evaluarea impactului pe care îl produce. În cadrul programului, participanții s-au familiarizat și cu specificul practicilor artistice participative, în care beneficiarii nu sunt doar spectatori, ci contribuie activ la desfășurarea și dezvoltarea activității. Această implicare directă este unul dintre “ingredientele” care au un impact asupra stării de bine.
După primele sesiuni teoretice, participanții au lucrat în echipe pentru a proiecta o intervenție artistică, lucrând cu instrumente utilizate la nivel internațional în domeniul Arts & Health.
Dar un proiect de arts & health nu se încheie odată cu ultima întâlnire cu participanții; la fel de importantă este înțelegerea schimbărilor pe care intervenția le produce și a modului în care acestea pot fi observate și evaluate. În cadrul sesiunii dedicate cercetării și evaluării, participanții au învățat să formuleze obiective măsurabile încă din etapa de proiectare și să construiască un model logic al intervenției, s-au familiarizat cu instrumentele internaționale pentru măsurarea stării de bine, a rezilienței și a experiențelor emoționale, precum și modalități de combinare a datelor cantitative cu observațiile și feedbackul calitativ, astfel încât impactul unei intervenții să poată fi înțeles în detaliu.
În următoarea sesiune, focusul a fost pe dezvoltarea emoțională la diferite vârste, rolul atașamentului în relațiile umane și dezvoltarea unor competențe precum empatia, reflecția, validarea emoțională și responsabilitatea, indispensabile în lucrul cu grupurile vulnerabile. Aspecte cheie în intervențiile artistice de acest fel sunt protocoalele de protecție și siguranță, prin care sunt asigurate condiții care țin cont de posibilele vulnerabilități ale participanților și sunt create spații sigure din punct de vedere fizic și emoțional. Grija pentru noi înșine și pentru echipa de implementare este, de asemenea, o dimensiune de care depinde atât succesul, cât și continuitatea acestor activități pe termen lung.
În ultima sesiune, echipele de participanți au prezentat ideile de intervenții pe care le-au elaborat pe parcursul formării, având posibilitatea de a reflecta împreună la aspectele care au un impact benefic și durabil pentru beneficiari.
Acest tablou a fost completat cu informații și resurse care pot susține implicarea și conectarea participanților la domeniul artei și sănătății, fiind prezentate oportunitățile create de proiectele europene din care CCC este parte, precum CultureAndHealth Platform și CARE – Culture for Mental Health.
Și pentru că unul dintre obiectivele principale ale cursului este schimbul de experiență și învățarea colegială, programul de formare se va încheia printr-o întâlnire față în față a grupului, în cadrul Culture and Well-being Forum, organizat de CCC în 27-28 octombrie la Cluj-Napoca.
La cele șase sesiuni online au contribuit facilitatoarele Claudia Cacovean și Rarița Zbranca (CCC), Monica Bartucz (psihoterapeută și cercetătoare, Departamentul de Psihologie Clinică și Psihoterapie UBB), Diana Buluga (actriță, președintă Create.Act.Enjoy), Anda Cacencu (artistă, facilitatoare programe artistice pentru sănătate și well-being), Marina Dascăl (Cercetătoare School of Public Health, UBB), Selma Dragoș (artistă, facilitatoare și coordonatoare programe artistice pentru sănătate și well-being), Anca Ofelia Markos (artistă, facilitatoare programe artistice pentru sănătate și well-being), Mara Oprea (arhitectă și coordonatoare programe artistice pentru sănătate și well-being) Angelica Postu (Muzicoterapeută și președinta Asociației de Muzicoterapie din România), și Ioana Țurcan (artistă, facilitatoare și coordonatoare programe artistice pentru sănătate și well-being).
