26 februarie 2021

Către Guvernul României

În atenția
Premierului Florin Cîțu
Ministrului Culturii Bogdan Gheorghiu

RE: Proiectul de act normativ privind schemele de ajutor de stat și de minimis în sprijinul sectorului cultural

Stimate domnule Premier Florin Cîțu,
Stimate domnule Ministru Bogdan Gheorghiu,

Ne adresăm dumneavoastră cu privire la proiectul de act normativ privind instituirea unor scheme de ajutor de stat și de minimis în sprijinul sectorului cultural, lansat în dezbatere publică de Ministerul Culturii în data de 26 ianuarie a.c., urmare a numeroaselor solicitări și propuneri venite din partea sectorului cultural, afectat major de restricțiile impuse de pandemie, și despre care se discută intens de mai multe luni.

Nu mai puțin de 53 de organizații culturale din România au transmis în data de 8 februarie o serie de propuneri concrete de amendare și îmbunătățire a acestuia (pe care le retransmitem cu această ocazie), la care nu am primit până în momentul de față niciun răspuns.

Centrul Cultural Clujean, Fundația Gabriela Tudor, Insula 42 și Asociația MetruCub – resurse pentru cultură au solicitat totodată Ministerului Culturii organizarea unei dezbateri publice pe marginea proiectului de act normativ, conform Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, pentru a permite un dialog între inițiatorii actului normativ și o varietate cât mai mare de actori culturali în vederea clarificării diverselor propuneri realizate și identificării unor măsuri adaptate diverselor subsectoare culturale. Ministerul Culturii a răspuns acestei solicitări prin anunțarea unei dezbateri publice online a proiectului de act normativ în data de 22 februarie 2021.

Ceea ce a fost însă supus dezbaterii în cursul întâlnirii online din data de 22 februarie, condusă de echipa Unității de Management a Proiectului din subordinea Ministerului Culturii, fără participarea niciunui reprezentant al Ministerului Culturii, nu a mai fost proiectul anunțat public de Ministerul Culturii, ci o variantă major revizuită a acestuia, schematic prezentată celor peste 100 de participanți înscriși la dezbatere, fără ca aceste modificări să fi fost transmise în avans pentru a putea fi înțelese numeroasele detalii tehnice și pentru a se putea estima impactul lor pentru diferitele categorii de potențiali beneficiari. Astfel, considerăm că dezbaterea nu a respectat condițiile impuse de lege cu privire la modul de desfășurare a dezbaterii publice.

Remarcilor repetate ale participanților că aceste modificări ar fi trebuit transmise în avans, sau măcar în cursul întâlnirii (ulterior scurtei prezentări inițiale), pentru ca dezbaterea să aibă sens și să fie eficientă, li s-a răspuns prin invitația de a oferi feedback și propuneri pe varianta proiectului lansată în dezbatere în data de 26 ianuarie, dovedind o dată în plus că demersul de consultare și dezbatere a fost unul strict formal, din moment ce mecanismele fuseseră deja modificate.

Date fiind cele de mai sus, solicităm de urgență următoarele:

1) Luarea în considerare cu seriozitate și integrarea recomandărilor transmise în data de 8 februarie a.c. și comunicarea unui răspuns scris cu privire la acestea. Operatorii culturali au depus un efort considerabil în ultima perioadă să analizeze și formuleze propuneri pe marginea celor două scheme de sprijin pentru sectorul cultural. Propunerile transmise, pe care le reluăm sintetic mai jos, urmăresc să se asigure că mecanismele de sprijin răspund, în mod echitabil și eficient, diverselor categorii de organizații și persoane active în sectorul cultural independent/privat (atât non-profit, cât și cu scop lucrativ) care se luptă în momentul de față cu supraviețuirea:

a) Acordarea unui sprijin real și adaptat organizațiilor neguvernamentale din domeniul cultural, cu atât mai mult cu cât acești actori esențiali ai ecosistemului cultural, funcționând și înainte de pandemie într-un context precar, nu au beneficiat de niciun sprijin financiar public de susținere în perioada pandemiei, majoritatea fiind în situația de a nu putea accesa nici măcar micro-granturile din cadrul schemei de ajutor de stat organizată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Astfel, datele recent furnizate de către INCFC arată că 10% dintre ONG-urile din cultură au avut în anul 2019, exclusiv din activități nepatrimoniale, venituri de peste 500.000 de lei, iar 21% au avut venituri între 100-500.000 lei. Varietatea de dimensiune și profiluri a ONG-urilor culturale cere, de aceea, un sprijin adaptat. Dacă mecanismul acordării, în cadrul Schemei de minimis, a unui sprijin sub forma unei sume forfetare răspunde specificului sectorului non-profit (care nu poate vorbi nici de cifră de afaceri sau pierderi), valoarea forfetară unică de 8.000 de euro/beneficiar prevăzută de Schema de minimis (Art. 11) este insuficientă pentru o mare parte din organizații. Am propus, de aceea, instituirea de noi plafoane pentru calcularea ajutorului de minimis în funcție de bugetul anual al fiecărei organizații, astfel:
o Grant de maximum 10.000 euro, acordat ca sumă forfetară reprezentând maximum 50% din totalul veniturilor din activități fără scop patrimonial, pentru organizații neguvernamentale care în 2019 au avut venituri din activități fără scop patrimonial sub 100.000 lei;
o Grant de 15.000 euro, acordat ca sumă forfetară, pentru organizații neguvernamentale care în 2019 au avut venituri din activități fără scop patrimonial între 100.000 lei și 500.000 lei;
o Grant de 20.000 euro, acordat ca sumă forfetară, pentru organizații neguvernamentale care în 2019 au avut venituri din activități fără scop patrimonial peste 500.000 lei.

De asemenea, reluăm propunerea de introducere a unor criterii de eligibilitate prin care organizațiile cu venituri peste 100.000 lei care accesează aceste grant-uri să direcționeze minim 40% din bugetul obținut înspre artiști și lucrători culturali, propagând astfel mai departe înspre sectorul artistic o parte semnificativă a acestui buget.
Totodată, reiterăm importanța includerii în lista cheltuielilor eligibile a celor cu producția de opere de artă și cu adaptarea spațiilor, cheltuieli cu arhitectura expozițională și a design-ului expozițional, pentru a acoperi plaja de activități a organizațiilor vizate de schemă.

Documentul de lucru prezentat pe 22 februarie în cadrul dezbaterii publice propune un mecanism complet reformulat al sprijinului de minimis adresat organizațiilor neguvernamentale sub forma unui procent de 20% din diferența dintre veniturile totale din anul 2020, comparativ cu anul 2019, care este complet inadaptat sectorului non-profit, precum și obiectivului declarat al schemei de “susținere a sectorului cultural afectat de răspândirea virusului SARS-CoV-2, în vederea relansării activității culturale”, și nu acela de a acoperi “pierderi”.
Aparenta adaptare a mecanismului la dimensiunea organizațiilor și aparenta echitate cu mecanismele procentuale prevăzute în cadrul schemei de ajutor de stat pentru actorii culturali cu scop lucrativ nu iau de fapt în considerare specificitatea sectorului ONG și eforturile de adaptare pe care foarte multe organizații le-au făcut în perioada pandemiei, derulând în anul 2020 activități în alte domenii decât cele culturale de bază, fie pentru a supraviețui, fie pentru a participa în mod solidar la efortul civic în contextul pandemiei. Valoarea sprijinului calculat prin acest mecanism procentual ar ajunge să fie insignifiant pentru foarte multe organizații și le-ar penaliza exact pe cele care au depus mari eforturi de atragere de fonduri și de derulare a unor proiecte în anul 2020.
Prin reluarea propunerii pe care am înaintat-o pe 8 februarie, cu precizarea mai clară a faptului că vorbim despre acordarea de sume forfetare care reprezintă un procent just, adaptat dimensiunilor organizației, considerăm că s-ar asigura o variantă optimă de susținere a organizațiilor culturale. De altfel, această abordare a unor sume forfetare completate de dimensionarea prin raportarea la activitatea fiscală a organizației s-a regăsit și în schemele de ajutor de stat furnizate de Ministerul Economiei.

b) Instituirea unor plafoane similare și sume forfetare similare celor prezentate mai sus pentru societățile comerciale cu activitate asociată unui cod CAEN eligibil în cadrul schemei de minimis și care nu se încadrează la o altă formă de sprijin din cadrul schemei de ajutor de stat.

c) Includere în schema de minimis a PFA/ÎI cu activitate asociată unui cod CAEN eligibil în cadrul schemei, sub formă de sumă forfetară de minimum 5000 euro.

d) Acordarea unui sprijin dedicat artiștilor și lucrătorilor culturali

Așa cum s-a solicitat în nenumărate rânduri de aproape un an, este necesar un mecanism de sprijin direct și adaptat pentru artiștii și lucrătorii culturali independenți.

Reluăm propunerea de a lansa o schemă de ajutor sub forma unui program de burse de creație și/sau cercetare pentru artiști și lucrători culturali independenți, care să ofere artiștilor, în baza prevederilor OG 51/1998, o bursă de 5000 euro pentru realizarea unui proiect propriu. Mecanisme similare în sprijinul artiștilor au fost lansate de alte țări precum rezidențele la domiciliu susținute de Ministerul Culturii din Luxemburg sau susținerea prin Arts Council COVID-19 Crisis Response Award a creației artiștilor irlandezi și diseminarea lucrărilor produse în timpul pandemiei. O centralizare a măsurilor luate la nivel european, puse în context național, poate fi consultată la https://www.culturalpolicies.net/covid-19/comparative-overview-financial/

O nouă schemă de ajutor de minimis pentru artiști a fost anunțată în cadrul evenimentului online din data de 22 februarie, ca răspuns la solicitările sectorului de susținere directă a artiștilor, însă mecanismul propus se lovește de câteva probleme majore:
o El este adresat exclusiv “persoanelor fizice înscrise la Organismele de gestiune colectivă”, fiind limitativ și inaccesibil artiștilor care fie aleg să nu se înscrie la organismele de gestiune colectivă din România, fie derulează activități artistice pentru care nu există organisme de reprezentare (precum dans) sau nu fac obiectul colectării (activi în proiecte de educație și intervenție culturală, lucrări de artă efemere, lucrări in-situ care au o viață limitată la cea a expoziției sau lucrări de artă care țin de cercetarea artistică, de exemplu);
o Includerea organismelor de gestiune colectivă ca intermediari în alocarea unui sprijin pentru artiști, justificat în cadrul întâlnirii ca necesar pentru că schemele de ajutor nu pot avea ca beneficiari direcți persoane fizice, ignoră faptul că 1) simpla interpunere a acestora ca administratori nu schimbă natura beneficiarului finanțării, care rămâne persoană fizică și 2) există o profundă neîncredere din partea multor artiști, dar și instituții publice sau private, în unele organisme de gestiune colectivă, acuzate de lipsă de transparență și chiar abuzuri, cel mai recent caz fiind cel al Visarta, pentru care există în momentul de față demarate acțiuni în instanță. Mandatarea lor pentru a aloca acest sprijin este de aceea contraproductivă pentru atingerea obiectivelor de sprijinire a artiștilor, riscând să agraveze aceste conflicte, să creeze suspiciuni cu privire la corecta gestionare a banilor și să ridice semne de întrebare cu privire la siguranța plasării de fonduri publice, europene și naționale, în gestiunea unor organisme private care nu sunt creditate cu încredere din partea comunității artistice. În plus, conform datelor Visarta, de pildă, numărul membrilor reprezentați de OGC (608) este infim față de cifrele reale ale domeniului artelor vizuale, ceea ce face impactul schemei pentru artiștii vizuali / plastici minor dacă acest criteriu este păstrat.
o Mecanismul, care prevede “acoperirea parțială, în cuantum de 20%, a pierderilor din încasările din drepturi de autor pentru anul 2020, comparativ cu cele pentru anul 2019, de la OGC-uri”, favorizează în mod disproporționat artiștii cu venituri ridicate și cei activi în anumite zone ale industriilor culturale pentru care veniturile colectate prin OGC-uri reprezintă o parte importantă a veniturilor, fiind însă inadaptat pentru artiștii activi în alte discipline. Dat fiind că obiectivul acestui sprijin ar trebui să fie unul de supraviețuire în această perioadă dificilă, în care evenimentele culturale nu au mai putut fi organizate, un mecanism pe bază de sumă forfetară, pe eventuale praguri, ar fi mai adaptat.

e) Eliminarea criteriilor de eligibilitate nejustificate și discriminatorii din cadrul Schemei de ajutor de stat care penalizează exact organizatorii care au depus eforturi deosebite în a se adapta și a-și putea continua și în 2020 activitatea în beneficiul publicului lor și a întregului lanț de valoare angrenat de aceste festivaluri și evenimente (criteriile 3-5 pentru Măsura A, respectiv criteriul 1 pentru Măsura B).

f) Pentru ambele scheme (de ajutor de stat + minimis) solicităm actualizarea listei codurilor CAEN eligibile astfel încât să reflecte diversitatea tipurilor de activități specifice sectorului cultural și creativ.

2) Organizarea în cel mai scurt timp a unei dezbateri publice reale și eficiente, realizate conform prevederilor Legii 52/2003, a proiectului de act normativ îmbunătățit în baza recomandărilor transmise, comunicat din timp util tuturor celor interesați, cum de altfel a fost anunțat în cursul întâlnirii online din 22 februarie de moderatorul discuțiilor, domnul Bogdan Trîmbaciu, director al UMP. Pentru o eficiență și transparență a dezbaterii, solicităm participarea reprezentanților Ministerului Culturii, autoritatea publică inițiatoare a acestui act normativ, precum și transmiterea live pe Facebook pentru a putea fi urmărită de toți cei interesați, precum și comunicarea în avans a programului dezbaterii. Sugerăm ca acesta să fie împărțit pe măsuri și sectoare culturale, astfel încât să se poată corela mai bine și în timp real sugestiile care se referă la aceleași subiecte de discuție.

3) Propunem, de asemenea, ca în viitorul apropiat să aibă loc la nivel național o clarificare a aplicabilității prevederilor privind ajutorul de stat pentru sprijinul acordat domeniului cultural în funcție de tipul de activități derulate, pentru a articula mecanisme de susținere și încurajare adaptate. Astfel, Comunicarea Comisiei Europene 2016/C 262/01 privind noțiunea de ajutor de stat astfel cum este menționată la articolul 107 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede în mod specific la Capitolul 2.6. că numeroase activități culturale sau de conservare a patrimoniului cu caracter nonprofit, fie că presupun accesul gratuit sau prin plata unei contribuții bănești care acoperă numai o fracțiune din costurile reale, nu au caracter economic, și ca atare nu fac obiectul prevederilor comunitare privind ajutorul de stat.

Vă stăm la dispoziție pentru orice alte detalii și vă asigurăm de toată disponibilitatea noastră la dialog și dorință de implicare pentru a ajunge la cea mai bună formă de sprijin posibilă în acest moment pentru sectorul cultural din România.

Cu considerație,
Ștefan Teișanu, Rarița Zbranca, Corina Bucea, Centrul Cultural Clujean
Cosmin Manolescu, Fundația Gabriela Tudor
Corina Șuteu, Oana Radu, Insula 42
Raluca Iacob, Asociația MetruCub – Resurse pentru cultură

Susținută de
1. Fundația Art Encounters
2. Asociația Festivalul de Film Transilvania
3. Asociația Fapte
4. Asociația Create.Act.Enjoy
5. Asociația Nord
6. Asociația Mini Reactor
7. Asociația Reactor de creație și experiment
8. Grupul PONT
9. Asociația ARTA în dialog
10. Asociația Scientifica
11. Asociația GroundFloor Group
12. Asociația Daisler
13. Federația pentru Artă Contemporană București – Asociația culturală Solitude Project, Asociația TRANZIT.RO, Asociația Salonul de proiecte, Asociația Jumătatea Plină, Asociația Ephemair, Asociația Sandwich, Asociația Institutul Prezentului
14. Asociația Culturală AltIași
15. Asociația Scena Urbană
16. Ordinul Arhitecților din România filiala Transilvania
17. Asociația Developing Art
18. Andreea Novac, coregraf/artist independent
19. Societatea Culturală Româno-Germană Cluj-Napoca
20. Asociația PLAI – Laborator Public de Arhitectură, Inovație și Experiment
21. Oana Stoica, critic de arte performative
22. Asociația Industrii Creative
23. Asociația ORICUM
24. Asociația Culturală „Notes & Ties”
25. Maria Mora, performer independent și producător cultural
26. Asociația Photo Romania
27. Sebastian Gheorghiu, manager cultural
28. Asociația Delazero
29. Asociația Fascinația Meșteșugului
30. Fundația AltArt pentru Arta Alternativă
31. Asociația „Zestrea”
32. Asociația Caolin
33. Fundația Transilvania Trust
34. Asociația Cultura prin Muzica
35. Valentina De Piante, artist independent,Areal spațiu pentru dezvoltare coregrafică
36. Mihai Mihalcea, artist independent
37. Asociația Culturală Contrasens
38. Asociația Silver Screen
39. Ștefan Sava, artist independent
40. Jean Lorin Sterian, artist independent
41. Andreea David, artist independent
42. Raluca Adomnicăi, artist independent
43. Asociatia Urbannect
44. Cosmin Vasile, dansator și coregraf independent
45. Vanda Ștefănescu, artist independent
46. Asociația SCAI Stația de Cercetare a Artelor Imediate (în curs de înființare)
47. Lera Kelemen, artist independent
48. Teo Papadopol, artist independent
49. Mandea Nicolae
50. Asociația MATKA
51. Asociația Green Hours
52. Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului – ARPAS
53. Asociația Tangaj Dance
54. Simona Deaconescu, artist independent
55. Paul Cimpoieru, artist independent
56. Asociația Compania de Teatru TWO OF US
57. Bogdan Matei, artist independent
58. Irinel Anghel, artist interdisciplinar
59. Ana Maria Szollosi, artist independent
60. 3g HUB, Târgu Mureș
61. Asociația Culturală Isvor
62. Asociația Experimental Project
63. Imago Mundi
64. Asociația Insula Creative Hub
65. Asociația Volum Art
66. Rulea Catalin PFA
67. Daniel Dragomir, coregraf
68. Cristian Nanculescu
69. Cristina Lilienfeld, coregraf, Areal spațiu pentru dezvoltare coregrafică
70. Silvia Călin
71. Cătălin Munteanu
72. Asociația Transylvanian Cultural Development
73. Federația Fabrica de Pensule
74. Asociația Colectiv A
75. Asociația Lateral ArtSpace
76. Lavinia Urcan, coregraf, Asociatia Unfold Motion
77. Asociația ARCHÉ
78. Alexandra Balasoiu, Indie Box
79. Asociația Studio Cultural Cecălaca
80. Asociația 4 Culture
81. Andreea Capitanescu
82. WASP Studios SRL
83. Asociația Cluj Guided Tours
84. Asociația Victoria Film
85. Asociația SOXEN/ KraftMade Research&Lab
86. Anastasia Grigore
87. Andreea Lăcătuș
88. Ioana Păun, regizoare, membru fondator a asociației ATIC, O2G și Fibra
89. Overground Music prin Iulia Pop Administrator
90. Anca Bucur, artistă independentă
91. Asociația pentru Promovarea Artelor Contemporane
92. Cornel Brad, fotograf
93. Asociația Teatrul Apropo & Bucharest Fringe

94. Dragos Lumpan, fotograf, filmmaker
95. Diana Aldea Centrul de creație MAIDAN (Cluj-Napoca)
96. Dorina Roman, Teatrul Particular Brașov
97. Viorel Cojanu, Centrul de Teatru Educațional Replika
98. Covaliu Constantin, Asociatia Why Not Us
99. Mădălina Dan, artistă independent
100. Peca Ștefan, dramaturg, artist independent
101. Ioana Marchidan Asociația Dance Spot – LINOTIP Centru Independent Coregrafic
102. Arcadie Rusu LINOTIP UNIVERS ART SRL – LINOTIP Centru Independent Coregrafic
103. Andreea Săsăran – Asociația Culturală pentru Intervenție Artistică (ACIA)
104. Stoica Filip-performer, coregraf
105. Asociația Pentru Teatru si Carte (PETEC) – Smaranda Găbudeanu
106. Gavriciuc Mariana, interpret, coregraf
107. Katia Pascariu
108. Asociația ADO – artă pentru drepturile omului
109. Asociația Young Actions and Abstractions – Flaviu Rogojan
110. Jean-Lorin Sterian, Asociatia Homemade Culture

 

Contact:
Oana Radu
Consultant politici culturale/Manager, Insula 42/Asociația Film ETC
Str. Theodor Aman 42, apt. 4, București
oana@filmetc.org
0755-144-144