Culturepreneurs 2019 a ajuns la final: 5 echipe cu idei inovatoare în sectorul cultural au învățat cum să-și transforme inițiativele în business-uri.

Participanții și mentorii programului Culturepreneurs 2019, împreună cu membrii echipei Centrului s-au adunat în seara de 28 noiembrie la Casa TIFF pentru a sărbători închiderea programului nostru de incubare și accelerare pentru industriile culturale și creative. Proiectul sprijină crearea și dezvoltarea de start-up-uri în design, film, muzică, meșteșuguri şi mass-media prin oferirea de acces la spaţii de coworking, programe de training și consultanţă în management și tehnologie, precum și prin organizarea de întâlniri cu potenţiali investitori și distribuitori.

Ștefan Teișanu, directul CCC a transmis că ideea proiectului a venit undeva în 2015 în urma mai multor consultări cu persoane din artă și cultură care i-au mărturisit că cele mai multe obstacole provin din “lipsa de business skills și faptul că trebuie să se <<antreprenorizeze>> mai mult și nu au unde. Pe de altă parte, dacă se <<antreprenorizează>> prea tare le afectează creativitatea.” 

“Îmi amintesc că exista o cifră alarmantă legată de numărul de absolvenți de Arts & Humanities, care la momentul acela era de 2000/an în Cluj în legătură cu care nu existau studii, dar se putea estima că o mică parte ajung să profeseze în domeniile lor și își irosesc formarea profesională. Cam tot pe atunci, în zona de tehnologie și IT, începuse să se contureze discursul cum că IT-ul clujean, care era o mare sursă de creștere pentru oraș, nu poate fi sustenabil. Am încercat să unim cele două probleme: creativii care nu au business knowledge și IT-ul sau tehnicii care nu au creative/ artistic knowledge. Și nu e vorba doar de cunoștințe, ci mai curând de curaj. Ne-am gândit că putem unii cele două probleme într-o soluție.” a mai spus Ștefan. 

Pe parcursul lunilor de program, echipele participante au avut parte de sesiuni de învățare pe partea de marketing, workshop-uri de vânzare, au învățat cum să construiască un pitch și cum să își vândă ideea către potențiali finanțatori. Mentoringul a venit din partea membrilor Centrului Cultural Clujean care au ajutat pe partea de implementare, iar unele colaborări au evoluat mai departe, așa cu, am aflat de la Andreea Becan, unul dintre cei doi manageri de proiect. 

Cel mai interesant moment al serii a fost sesiunea de discursuri scurte ale participanților, care au prezentat ideile lor, au spus despre obstacolele întâmpinate și au primit întrebări sau sugesii de la ceilalți colegi și întreaga audiență. 

Radu și Alex, inițiatorii proiectului “Support your local artists: “Noi am început în 2016, cu o serie de concerte pentru artiștii locali și am organizat de atunci peste 300 de evenimente și am început să descoperim nevoile artiștilor, iar de aici am dezvoltat un program de informare, consiliere și pregătire profesională pentru ei la Culturepreneurs.” Cei doi creativi au mai spus că au învățat că e nevoie de multă organizare pentru a dezvolta un proiect și mai este nevoie de o comunitate, în primul rând, pentru a-l crește.

Tot ideea de comunitate au punctat-o și Tatiana și Claudia de la proiectul Culturescu: “Ideea proiectului s-a născut dintr-o nevoie a noastră ca părinți: accesarea patrimoniului cultural din Cluj în altă formă. A devenit un motor prin care să aducem un plus valoare în societate prin educație culturală. Chiar dacă ai multe evenimente și locuri de vizitat în Cluj, nu ai o umbrelă care să le adune pe toate la un loc și să le faciliteze pentru părinți, iar noi ne-am asumat acest rol.”

“Cel mai mult am apreciat că suntem interconectați în proiect și fiecare se îmbogățește cu ceva de la celălalt” ne-a mai spus Tatiana. Claudia a întărit ideea de solidaritate: “M-a surprins că în momentul în care am cerut ajutor a fost ca și cum eram prieteni. A rămas cu mine atitudinea foarte deschisă: am luat multe lucruri de la 0 și am primit multă susținere, de la cineva care face hosting, altul din punct de vedere juridic și așa mai departe.”

Ideile de proiecte au fost dintre cele mai diverse, astfel că am stat de vorbă și cu Timeea pentru proiectul „TimOrientalism”. Timeea și-a dorit să țină cursuri de chineză și japoneză, iar pe partea de japoneză mai ales prin visual media. Cu un background academic solid, ea consideră că cele două culturi asiatice pricipale nu sunt suficient de reprezentate în Cluj. Cel mai mare obstacol al ei a fost găsirea unei strategii de comunicare și de marketare a cursurilor, care să se adreseze unor segmente diverse de public. 

“Cel mai important lucru învățat la proiect: să încep! Chiar dacă nu mă simt pregătită.” a mai spus ea. 

Am vrut să aflăm mai multe despre proiect și din perspectiva unui mentor, așa că am stat de vorbă cu Marius Mornea care ne-a dat mai multe detalii: “Backround-ul meu e în zona de business și IT și i-am ajutat pe dezvoltarea de business persona, identificarea publicului țintă, modelul de pricing și fiind parte din Scientifica, am încercat să găsim tot felul de intersecții cu zona educațională și a științelor. 

Față de publicul clasic din competițiile clasice de antreprenoriat, oamenii din zona culturală sunt mai curând motivați de pasiune și o specializare și există conflictul dintre business model și dorința lor de a avea un impact în domeniul de activitate. Și atunci, provocarea cea mai mare e să transferăm măcar  o parte din valoarea pe care ei o creează într-o sursă de venit care să facă proiectul să fie sustenabil.” 

Întrebat fiind despre aspectul cel mai plăcut în cadrul Culturepreneurs, Marius ne-a spus că e sentimentul de provocare: “întâlnești oameni care se uită în ochii tăi și îți spun <<eu m-am hotărât să fac asta pentru tot restul vieții mele>>; există un fel de înrădăcinare profundă în ceva ce își doresc cu toată ființa și asta e minunat.” 

Sesiunea de discuții și Q&A a fost încheiată de Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei Mun. Cluj-Napoca, care a prezentat proiectul – Cluj Future of Work- prin care Clujul se pregătește pentru schimbările sociale și tehnologice pe care viitorul din câmpul muncii prin care trece întreaga lume, într-un parteneriat între administrația locală și sectoarele culturale, de business, academice și sociale. 

“În următoarea ediție vom încerca să combinăm programele pentru studenți și cei care au experiență în domeniu, dar prioritatea va fi pe cei care au deja proiecte în derulare și au nevoie de sprijin sau au idei bine conturate.”  a mai spus Ștefan Teișanu despre următoarea ediție a proiectului. 

Tot el a mai detaliat faptul că după doi ani de testare, Centrul Cultural Clujean este gata să dea drumul la a treia etapă a proiectului, așa cum era imaginat de la bun început, care să fie capabil să furnizeze trei niveluri de beneficii: spații în care oamenii pot lucra și crea, apoi nivelul de learning (singurul acoperit până acum) și nivelul de mecanisme de sprijin prin burse și incentivare pe partea de marketing & sales, pentru cei care dezvoltă produse vandabile.