Proiectul România Remarcabilă continuă în această perioadă pe teren, cu vizite în satele membre ale rețelei cu scopul cartografierii și inventarierii patrimoniului local. Astfel, alături de o echipă inter-disciplinară (un sociolog, un etnograf, un fotograf, un expert pe turism și doi voluntari), inventariem elementele de patrimoniu material (natural sau uman) și imaterial (datini, tradiții, dansuri, mâncăruri etc), pentru a identifica și fructifica oportunitățile pe care cultura locală le poate oferi pentru dezvoltarea lor.
În aceste săptămâni am realizat alături de echipa de specialiși (Iosif Ciunterei – Iosif de pe coclauri, Raluca Perneș, Roland Váczi, Cristina Bolog și doi voluntari) vizite pe teren în: Vad, Bârsana, Plopiș, Moldovenești și Bucium, urmând să continuăm în toată luna august și la începutul lunii septembrie cu vizite în Poieni, Smida, Valea Viilor, Fundata, Bonțida și Ciurila. Indiferent de așteptările conturate despre ce o să găsim în aceste sate, deplasările pe teren ne oferă emoții și informații rare, pe care încercăm să le documentăm și analizăm cât mai temeinic pentru a găsi cele mai bune oportunități de dezvoltare.
În timpul acestor vizite, oamenii locului și poveștile lor de viață ne-au dezvăluit și continuă să ne arate o Românie cu adevărat Remarcabilă, ale căror bogății din patrimoniul și cultura locală au nevoie și merită tot sprijinul în păstrarea și transmiterea lor în cufărul moștenirii naționale.
Lansat în luna iunie a acestui an, România Remarcabilă a pornit în 12 comune pilot, șase din județul Cluj (Beliș, Bonțida, Moldovenești, Poieni, Suatu, Vad) și șase din alte județe (Bârsana – Maramureș, Bogata – Mureș, Bucium – Alba, Fundata – Brașov, Plopiș – Sălaj și Valea Viilor – Sibiu). Rețeaua își propune apoi să se extindă la 25 de comune în 2020 și 40 de localități în 2021.
România Remarcabilă „va explora autenticitatea satului românesc, căutând modalități de a pune patrimoniul și cultura acestuia în slujba dezvoltării rurale. Împreună cu localitățile membre și cu specialiști în dezvoltare locală și patrimoniu, vom încerca să dăm un răspuns acestei întrebări esențiale: cum putem contribui la dezvoltarea durabilă a satului fără a-i afecta autenticitatea, ci chiar pornind de la ea”, a declarat Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.
